Sentimente
Ahhh.....ce-as vrea sa fiu de piatra,sa nu simt nimic....sa nu-mi pese de nimic,dar pot invata,invat repede....
Dupa aproape 2 ani.........
Păi...dupa aproape 2 ani...nu mai pot spune ca sunt un copil,mai am un pic si am 19 ani.Nu mai sunt atat de naiv cum eram , dar ce mi a ramas, şi cred ca nu e asa de bine la varsta mea, este acea timiditate si inocenta cand vine vorba despre dragoste,in interior am ramas un copil visator care nu a cedat inca in fata realitatii crude,care mai aspira la iubirea absoluta,dar,si este un mare dar,omul in devenire din exterior stie ca nu se va intampla nimic din toate astea,stie ca nu mai exista puritate si inocenta si nu mai are nici o speranta ca va gasi asa ceva ,asa ca traieste pe 2 planuri : realitatea si fantezia.Face foarte bine distinctia si nu trece granita. In fine...
Comentarii
Trimiteți un comentariu